Am intrat în a doua lună de toamnă. Brumărel a adus temperaturi mai mici, iar acest lucru înseamnă că vorbim deja despre sezonul rece. În afară de COVID-19, avem o grijă în plus: gripa sezonieră. Cum facem diferenţa dintre o răceală, gripă şi COVID-19?

Mediul Adrian Marinescu ne expune, pe scurt, principalele diferenţe şi cum putem minimiza riscul instalării gripei.

“Va fi destul de greu să facem o diferenţă acasă, deci primul lucru pe care trebuie să îl facem este să ne izolăm. Aşadar, nu mergem la camera de gardă dacă avem simptome:

  • În general gripă are un debut mai brusc, lucrurile se întâmplă mai repede. Dacă vorbim de o formă medie sau severă cu SARS-CoV-2, lucrurile merg gradual. Pacientul are aparent senzaţia că respiră bine, dar parametrii legaţi de saturaţia de oxigen arată că lucruirle nu stau aşa. Asta înseamnă că simptomele se vor instala progresiv.
  • Lipsa mirosului şi lipsa gustului, chiar dacă se pot întâlni şi la gripă, sunt mult mai clare când vorbim de COVID 19. Acest simptom apare uneori fără alte simptome.
  • Astenia fizică este mult mai pregnantă şi ţine mai mult timp în infecţia cu noul coronavirus.

Cum se manifestă o simplă viroză

În momentul în care nu apar dureri musculare, o stare generală proastă şi senzaţia „că eşti bătut”, poate fi vorba despre o simplă viroză. Cine a trecut prin infecţia cu SARS CoV 2 realizează că sunt lucruri destul de clare. Noul coronavirus vine şi cu multe cazuri asiptomatice sau foarte uşoare deci riscul de transmitere este foarte ridicat

Vaccinul antigripal nu ajută ca o acţiune directă împotriva coronavirusului dar ne ajută în mod clar pentru că nu vor fi probleme de diagnostic între cele două”, a spus medicul Adrian Marinescu.

Când ne prezentăm la medic?

Vorbim despre două boli respiratorii, cauzate însă de viruşi diferiţi. Simptomele sunt asemănătoare. Mai trebuie adăugat că răceala nu duce la probleme grave de sănătate decât extrem de rar. Gripă însă poate avea complicaţii asociate foarte serioase.
Când ne prezentăm la medic? Iată situaţiile:

  • înghiţire dureroasă. Dacă e vorba de un uşor disconfort, trece în două-trei zile. Dacă însă e durere severă, destul de probabil să fie vorba de o infecţie cu streptococ, iar acest lucru înseamnă tratament prescris de medic;
  • febră persistentă. Temperatura înaltă care ţine mai mult de 3 zile e semn al unei infecţii bacteriene;
  • tuse persistentă. Dacă după 2-3 săptămâni nu dispare tusea, înseamnă că poate fi bronşită, pentru care se prescrie, evident, antibiotic. Tusea persistentă e simptom şi de sinuzită ori de scurgere postnazală. Aşadar, mare atenţie la cum vă simţiţi. Nu neglijaţi prezenta la medicul de familie;
  • dureri de cap. Dacă, după o săptămână de răceală, încă simţiți dureri în jurul ochilor şi feței şi vă curge nasul foarte mult, e semn de o posibilă infecție bacteriană. Doar medicul de specialitate îşi dă seama dacă e vorba sau nu de o infecţie sinusală;
  • congestie persistentă. Dacă nu vă curge nasul, deci pasajele sinusale sunt blocate, e posibil ca, în timp, să ducă la instalarea sinuzitei.

Iată ce spune medicul Adrian Marinescu despre sezonul rece:

Articolul Cum facem diferența dintre o răceală, gripă si COVID-19 apare prima dată în BZI.ro.